Irigatiile si caracteristicile solului, in diferite zone geografice din Romania

Codul de bune practici, publicat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului (ICPA) București, a realizat o radiografie a diverselor tipuri de sol din Romania si cum se comporta acestea in perioadele ploioase, prezentata in cele de mai jos. Este util sa va anuntam cu aceasta ocazie  ca Biso Romania are in portofoliul de masini si echipamente agricole sau o gama larga de solutii de irigat dar si de prevenire a situatiilor in care ploile abundente ameninta recolta. De asemenea echipa noastra de consultanti va poate sprijini cu recomandari practice, din experienta noastra de 10 ani de prezenta pe piata romaneasca.

In Romania exista regiuni cu ploi suficiente, de 6 – 8 mii de metri cubi pe an si hectar,

in cei mai multi ani (vestul Banatului, sudul si estul Transilvaniei, nord-vestul tarii), dar in cea

mai mare parte a tarii cad ploi mai putine decat ar fi nevoie, 4 - 5 mii de metri cubi pe an si

hectar, in unii ani - destul de rari, odata la 25 - 30 de ani - recoltele fiind total compromise, in alti

cativa ani, odata la 5 - 10 ani, se pot obtine recolte foarte bune, iar in cei mai multi recolte

normale se pot obtine numai folosind o tehnica corecta de agricultura neirigata sau folosind

irigatia de complectare, daca ea se dovedeste rentabila. Regiuni cu ploi prea multe nu exista in

Romania, dar in unele locuri, in unii ani, in unele perioade ale anului in care ploua mai mult

decat de obicei, exista un plus de apa cu urmari daunatoare pentru productia agricola, pentru

prevenirea si combaterea carora trebuie luate masurile necesare.

Felul cum ajunge apa din ploi la planta, cata apa poate fi intr-adevar folosita, depinde de

multe caracteristici ale terenului. Astfel, unele soluri pot inmagazina cantitati mari de apa, pana la 1.000 de metri cubi la 1 hectar, ceea ce este suficient pentru a asigura nevoia de apa a plantelor timp de 10, 20 sau chiar 30 de zile daca in acest timp nu cad alte ploi. Astfel sunt cele mai multe soluri din Baragan, Dobrogea, mare parte a Moldovei si a Campiei Tisei. Solurile din nord-vestul Munteniei si Olteniei, din cea mai mare parte a Transilvaniei, ca si unele soluri din Banat si Crisana, nu pot inmagazina mai mult de 600 – 800 metri cubi de apa la 1 hectar, dar in aceste zone ploile fiind mai frecvente culturile agricole nu sufera in anii obisnuiti. Situatia cea mai grea este cea a solurilor nisipoase din sudul Olteniei si din alte parti ale tarii, care nu pot inmagazina decat 300 - 400 metri cubi de apa la 1 hectar, suficienta pentru cel mult 8 -10 zile, aici agricultura nefiind posibila fara irigatie.

Importanta deosebita au pentru felul cum este folosita apa conditiile de relief. Pe terenurile in panta o parte, adesea importanta, a apei de ploaie se scurge la suprafata solului, nefiind deci folosita de plante, si totodata provocand eroziunea solului, un proces de degradare grav, care se intalneste pe mai mult de o treime din suprafaia agricola a Romaniei. In partea de jos a pantelor, pe funduri de vale, se aduna adesea prea multa apa, cu efecte negative bine cunoscute.


O situatie deosebita, care se intalneste pe suprafete mari agricole din Romania, pe cel

putin o cincime din aceasta, mai ales in nord-vestul Munteniei, nordul Olteniei, multe terenuri din Banat si Crisana, zona Fagaras – Brasov, zona Satu Mare – Baia Mare si altele, este cea in care exista destul de des exces de apa pe terenuri plane. Aceasta se intampla datorita lipsei de scurgere a apei in perioadele cu ploi abundente, precum si solurilor grele, cu un strat foarte compact la cateva zeci de centimetri adancime, strat care nu permite apei sa se duca in adancime. In ani mai ploiosi decat cei normali astfel de situatii pot sa apara si in Baragan, si anume pe mici suprafete mai joase, asa numitele crovuri, in care se poate aduna apa. Pe astfel de terenuri este necesar sa se foloseasca o tehnica speciala de cultura.

Exista in Romania de asemenea terenuri care au apa din adancimea solului, asa numita

apa freatica, la adancime relativ mica, sub 2 – 3 metri. Astfel de terenuri exista cu deosebire in lunca indiguita a Dunarii, in luncile celorlalte rauri, dar si pe unele terenuri din centrul

Baraganului si mai ales din Banat – Crisana. Daca apa se afla la adancime foarte mica, sub 1

metru, ea are efecte negative asupra culturilor agricole, fiind necesara coborarea ei prin lucrari de drenaj. Daca apa se afla la 1 – 3 metri adancime, ea poate avea astfel de efecte negative in anii ploiosi, dar in anii normali si chiar in cei secetosi are efecte favorabile, deoarece culturile agricole pot folosi o parte din aceasta apa, iar irigatia este astfel mai putin necesara.


Apa freatica provine in parte tot din apa de ploaie care, in anii sau in perioadele mai

ploioase, depaseste posibilitatile de inmagazinare ale solului si se scurge in adancimea acestuia, daca solul nu are un strat compact care sa impiedice trecerea apei. Odata cu apa astfel trecutaprin sol si ajunsa in apa freatica pot fi aduse aici unele substante care sa inrautateasca calitatea apei. Astfel, pot fi nitrati proveniti din ingrasamintele cu azot, unele resturi de ierbicide si pesticide, si altele. In conditiile de astazi ale agriculturii romanesti, in care astfel de produse nu sunt aplicate in cantitati mari, astfel de efecte negative sunt mai rar intalnite, local, acolo unde sau dat astfel de mari cantitati, de exemplu in unele gradini de legume.

Publicat in 30-iun-2015